Arhiva
Alina MOSCALU
Unicitate mascata
Studentii sibieni beneficiaza de
12 biblioteci. Cele mai vizitate sunt si cele mai rigide in ceea ce priveste
imprumutarea cartilor acasa. Replica bibliotecarei este aproape neschimbata:
"Aceasta este unica. Legitimatia si va rugam poftiti la sala!".
Te simti frustrat, te inrosesti si vrei sa te revolti, dar nu stii impotriva
cui. Ai vrea sa explici motivele pentru care vrei cartea acasa, dar renunti
din start. Verdictul a fost rostit:"Va rog poftiti la sala!".
Cartea are peste 500 de pagini. Astazi poti ramane cel mult trei ore si
asta daca rezisti din cauza foamei. Oricum, ora pranzului a trecut si nu
e cazul sa te plangi. Maine nu poti veni pentru ca ai doua cursuri si un
seminar care, cu pauzele de rigoare, iti vor ocupa toata ziua. Ajungi a
treia zi la biblioteca, faci din nou comanda si astepti. Auzi binecunoscuta
replica:"Este unicat. Legitimatia si poftiti la sala!". Mergi
cu avant spre sala, iti gasesti un loc si incepi sa citesti. Dupa un minut
iti dai seama ca nu e acelasi exemplar care ti-a fost imprumutat data trecuta.
Dupa alte doua minute, te dezmeticesti si poti striga: "Evrika! Nu
e unicat". Si atunci de ce nu ti-a fost data acasa? Zvonuri cum ca
unii beneficiaza de tratament preferential, ai auzit, dar n-ai vrut sa le
crezi. Ai vrea sa mergi la bibliotecara, dar ce sa-i spui? Ca ai descoperit
nedescoperibilul, adica inunicitatea cartii? Si apoi e posibil sa fi fost
unica, celelalte exemplare fiind imprumutate acasa. Te resemnezi si te gandesti
antreprenorul din "Procesul" lui Kafka a avut parte de situatii
mai grele si mult mai absurde. Iti faci un calcul micut si cu un mic efort
in maxim doua saptamani vei citi cartea dorita. Timpul pierdut pe drum si
cel pentru a-ti astepta comanda ti-ar fi permis sa mai citesti o carte.
Chiar daca esti un luptator, trebuie sa te resemnezi! Nu poti fi tocmai
tu Don Quijote, nu te poti pune rau cu cei de care ai nevoie! Si apoi asa
e generatia noastra: ceva mai plangacioasa si ceva mai bagareata!