Elena MATIES

Tribut studentiei

Startul e bun. Mergi la un chiosc si cumperi un ziar cu oferte de inchiriat. Si mai bine este in momentul in care deschizi ziarul si vezi o sumedenie de anunturi. Iti cumperi vreo doua cartele de telefon si incepi sa suni. Majoritatea s-au ocupat. O parte din cele inca valabile au un pret la auzul caruia te ia cu frisoane. Raman vreo cateva pe care mergi sa le vezi. Una e pe undeva pe la iesire din Sibiu, cam la o ora departare de facultate...doar ca, pretul este acceptabil. Mai mergi si in alte locuri. Mai vezi cate un demisol plin cu gandaci sau o camaruta si o bucatarie..."Baie?"
-"Afara"
-"Si apa calda?"
-"Iti incalzesti, draga, pe aragaz, pardon, pe soba. Ca doar asa procedau si strabunicii nostri si doar au trait sau mai traiesc inca, mult si bine!"
In final, disperata de atata cautare, te aciuiezi intr-un alt demisol, nu fara gandaci, insa cu apa calda curenta. Niste coridoare tenebroase, nelipsitele sobe, insa la un pret de nimic, de 15 dolari. Si, atentie, super oferta, e inclusa in pret si batranica de 80 de ani care locuieste deasupra, in casa. Peste ceva timp, mai apare si un ingrijitor de-al acesteia, si el, un batranel in jur de 60 de ani. Pare cumsecade, te mai ajuta la una, alta prin casa. Dar are si el nevoie de tine. Nu-ti face probleme ca te va rasplati cu varf si indesat. Nu trebuie decat sa prestezi unele servicii, nu toata ziua, doar asa...din cand in cand. Apoi poti sa stai linistita ca-ti va finanta el toata facultatea. Ho!!! Pana aici a fost! Si o iei de la capat. Cartele telefonice, ziare, vizite, preturi exorbitante, proprietari dubiosi -ca de acum esti mult mai sceptica- locuri ciudate. Iti vine sa renunti. Hai la camin ca doar mai sunt ceva locuri. Si chestia asta cu chiria a fost un simplu moft. Si te interesezi cam de ce ar fi nevoie pentru a fi binecuvantata cu un loc la unul dintre "caminele studentesti" din Sibiu. Pai, demersuri peste demersuri, cereri peste cereri... si apoi...raiul de pe pamant: daca nu ai fost destul de smechera, te trezesti cu inca trei sau patru, sau chiar sapte colegi de camera; bai in care nu-ti vine sa intri, mancare, deh...ca la cantina si totul e frumos, sanatos, propice studiului!
Tocmai cand te hotarasti sa recurgi la aceasta ultima optiune, mergand pe strada te lovesti de o placuta: Agentie imobiliara. Hmmmm! Hai sa intram si aici. Inauntru afli ca agentii imobiliari iti ofera exact ceea ce doresti. Rasplata lor, insa, e jumatate din chiria pe prima luna. Accepti. Astepti sa te sune. Si tot astepti. Dar nu mai suna. Treci pe la ei, iti spun ceva de o garsionera, pret si zona acceptabile. Astepti din nou sa te sune sa confirme intalnirea cu proprietarul. Astepti o zi, astepti doua, chiar trei. Apoi le faci cateva urari -in sinea ta- si renunti. Dar nu de tot. Caci parca ti-a intrat in sange chestia asta cu agentiile. Nu ai nimic de pierdut daca mai incerci...la o alta agentie. Aici se rezolva totul rapid. In cateva zile te-ai si mutat. La bloc, ai camera ta... Pretul nu mai conteaza deja, chit ca renunti la niste mici placeri pentru linistea ta. Iar agentia iti mai face si o mica reducere la comosion, vazand ce amarat si disperat e studentul din ziua de azi!
Ce fericire mare!!! Ca te va ploua in casa, fiind la etajul patru al unui bloc neacoperit sau ca ti-ai pierdut jumatate de semestru mutandu-ti lucrurile dintr-un loc in altul...acestea sunt amanunte insignifiante in comparatie cu conditiile oferite de camine sau cu fostele locuinte. Acum stii sigur ca "de maine, totul va fi bine!!!!"