Ion DUR, seful Catedrei de Jurnalistica
Zece
vorbe si ceva...
Mi-ar fi placut enorm sa spun cateva cuvinte daca
acesti „zece ani si ceva...” ar fi insemnat vreo cinci decenii
sau, de ce nu, un secol de existenta neintrerupta. La o varsta totusi „frageda”,
ceea ce imi motiveaza gandul este mai mult un sentiment al bunului simt
sau al protocolului bine temperat
De fapt ma intereseaza mai mult zece ani care vor
veni. Cu ei se da lupta si nu cu trecutul, care poate fi oricand infrumusetat.
Cum tot trecutul este cel care ne alimenteaza varii prejudecati, care trebuie
alungate, iar dintre acestea cea mai ispititor-apasatoare este cea a fondatorului
(cu mitul de rigoare care o invaluie): Facultatea de Jurnalistica este creatia
unei echipe, in care au existat lideri formali si informali. Nu este momentul
sa ne punem coronitele pe cap, ci sa privim la corida de langa noi si sa
ne pregatim toreadorii. Piata fortei de munca din media este permanent sub
sabia „efectelor perverse”, ea nu functioneaza mai deloc pe
baza principiului cerere-oferta, ci are cu totul alti vectori si alte ratiuni
de a fi.
Imprevizibilul este, prin urmare, gardianul care nu ne lasa in pace. El
ar trebui sa le zgaltaie la multi dintre studentii nostri epiderma si sinapsele
neuronilor, sa le puna pixul sau mouse-ul in mana (pe acestea le pipaie),
sa le transforme noptile in buiruinte asupra cuvantului viu. Numai asa pragmatismul
poate alunga „gandirea lenesa” si toti monstrii profani care
ne initiaza mai mult in esecuri.
Pregatit pentru cel putin zece ani de acum incolo, ma gandesc insa cu strangere
de inima la un fel de proba a pustiului care ne asteapta. Competitia devine
din ce in ce mai si mai dura, facultatile de jurnalistica s-au inmultit
(pe cale asexuata), somerii din randurile intelectualilor „lucreaza”
la un cat de aproape „ 1969 francez”, asa incat ne putem astepta
ca, intr-o zi, sa se intample cu noi si cu altii ceea ce se intampla in
nuvela Pumnul lui Kafka: constructia Turnului Babel sa fie intrerupta din
cauza unei sedinte de sindicat. E si motivul pentru care, de o vreme incoace,
fac alergie cand aud de sedintele de sindicat.